Trei “doamne”: Biertan, Richiș si Sarosul pe Târnave

Reading Time: 5 minutes

Miercurea e cea mai faina zi de umblat. Nu e nici prea devreme, nici nu e aproape de weekend sa te simți presat de timp. Îmi place sa vad lumea la pas domol. Niciodată nu știi peste ce dai, odată ce ai pornit la drum. Am plecat către Biertan in idea ca apuc sa mă întorc prin Târgu Mureș, sa fac o vizita scurta elefantului meu preferat dar n-a fost sa fie. Am schimbat planul de cel puțin trei ori. Si am ajuns intr-un final sa cred ca a fost o zi magica.

Cele trei biserici fortificate: Biertan, Richis si Sarosul pe Tarnave

La primul semn spre Biertan, in Sarosul pe Târnave mi-a intrat in ochi prima biserica fortificata, pe care nu aveam in plan s-o vizitez atunci. Iar, întrucât era închisa am decis ca este un semn sa merg mai departe.

După câteva coline verzi, drumul șerpuitor m-a adus in centrul satului Biertan, presărat cu câteva case renovate frumușel dar si altele ramase ușor in timp. Vai ce foame m-a apucat in secunda in care am coborât din mașină. Fix lângă intrarea in cetate sunt 2 pensiuni cu terase la care zumzăie turiștii. Iar de cealaltă parte, doar o rulota unde se învârt deasupra cărbunilor kürtos calzi.

Lasă ca e buna si apa plata, ca avem de arătat frumos la o nunta. Mai bine mă joc cu un pufulete alb care trage de ciucurii iilor de vânzare de la doamna Jeni. Am aflat ca pot comanda o ie frumușică foc, care s-ar gata undeva in apropiere de 1 Decembrie. Fix la momentul potrivit!  Si e cusuta de o fostă motociclista;)

Dar sa mă apuc de vizitat cetatea si biserica.

Program de Biertan

Ori veniți de la 10:00 dimineața pana la prânz, ori după 14:00, pana la 19:00. Eu am nimerit intre dar am avut cu ce sa-mi ocup timpul. Si s-ar putea sa mai fie o pauza la momentul slujbelor. Pentru ca da, Biertanul încă funcționează ca un locaș de cult get beget. Nu exista muzeograf sau ghid dar pentru informații si istorisiri, la librăria din cetate găsiți materiale din abundenta cat si in biserica. Apelați cu încredere si la curatoarea bisericii, atât in romana, germana sau engleza.

Recunosc ca am rămas cu gura căscată:) La interior. Este uimitoare chiar prin simplitatea ei. Mă așteptam sa fie impunătoare datorita dimensiunilor si istoriei sale dar m-a surprins prin austeritatea eleganta. Ici colo apare cate un semn de apartenenta a timpului, a evenimentelor prin care a trecut si a măiestriei.

Legenda celor 300

Biertan are, pe lângă istorii si povesti legate de destinațiile turnurilor, la fel ca orice fortăreață, si o legenda care ar putea sa fie o lecție de psihologie. Conform spuselor, vreme de 300 de ani, in Biertan a avut loc un singur divorț. Povestea camerei împăcării este știută atât de localnici cat si de mulți alți vizitatori sau cititori. Si nu ai cum sa nu crezi ca, fiind forțat de patru pereți, un cuplu poate sa își rezolve problemele împărțind. Împărțind tot: un pat, o masa, o farfurie, un scaun, un tacâm, o vorba. Talk about couple counseling. Gratis:)

Lăsând legenda in urma am luat viteza către Richiș. Eram curioasa sa compar cele doua biserici fortificate dar nu e cu putința.

Adică este dar ar fi injust. Cea din Richiș este in mod evident mai mica si are un singur turn. In schimb are o gradina micuța, plina cu flori de toate felurile si livada circulara cu meri, peri sau nuci care m-a impresionat prin stoicism.

 

Deasupra intrării, la turn, sta de paza un singur trandafir. Ca un martor al vremurilor. Iar la interior, fiind mai mica, pare si mai înghesuita. Dar oricum iți da o senzație de comunitate restrânsa, ca cea a sașilor ramași in zona. Foarte putini, spre deloc. Mi-a spus băiatul cu cheia ca se mai fac slujbe, dar nu chiar in fiecare duminica. Nici n-am îndrăznit sa mai întreb cați au rămas.

De fapt n-am îndrăznit nici sa întreb care a fost realizata mai întâi: incuietoarea de la Biertan sau cea din Richiș. Pârând sora mai mica a celei de la ușa sacristiei din Biertan, mi-e mi-a plăcut mai mult cea de la Richiș, chiar daca este mai simpla si nu a fost premiata. Are o inima:)

Dar n-am plecat cu mana goala. Înafara de cadourile bisericilor, la Biertan un buchet de alune si la Richiș un mar, pe drum, la întoarcere am primit in mașină doua doamne care se întorceau in Biertan. Este un lucru pe care nu-l prea fac: sa iau autostopiști. Dar erau simpatice si era atât de cald afara.

Așa am ajuns sa o cunosc pe doamna Gela Marghidan si lucrările dânsei, la un pahar de sirop de struguri albi, proaspăt mutata in Biertan din Timișoara.

Poate ca tocmai de aceea am așteptat un an de zile sa ajung sa vizitez cele trei biserici fortificate din zona Biertan, trecând pe lângă ele de nenumărate ori, spre alte destinații. De abia aștept sa merg la deschiderea galeriei sale de arta.

Așadar, aveți cel puțin șase motive sa vizitați satele săsești. Hai ca am făcut si exercițiu de dicție 🙂

 

(Visited 52 times, 1 visits today)