Invitatie deschisa la Palatul Brukenthal din Avrig
Am zis ca așa nu se mai poate, pun piciorul in prag! Doar grătar si iar grătar. In viată e fain sa încerci si lucruri mai sofisticate. Ca o mâncare demna de o fața regala. Sau mă rog, nobiliara. Si m-am uitat pe meniul de la Palatul Brukenthal, online. N-am gusturi proaste, este?!
Sa va spun un secret? Nu mă pot hotărî instant: nu pot sa mă uit intr-un meniu si sa aleg fără sa citesc tot. Sigur, poate fi înnebunitor pentru unii dar, din păcate, eu mănânc de plăcere si nu de foame. Poate ar trebui sa schimb ceva…dar nu chiar astăzi. Si nu atunci când ajungi la un palat de vara, o reședința nobiliara. Trebuie sa vezi tot, sa citești tot, sa întrebi tot ce-ti trece prin cap. Si aici nu mai vorbesc despre mâncare.
Palatul Brukethal din Avrig, se afla in mijlocul unui mare parc baroc, la 30 km de Sibiu, si la 6 km de Valea Zânelor. Revin si la Valea Zânelor cu alta ocazie.
Odată ajunși in Avrig, sa fiți atenți ca se lucrează la îngroparea cablurilor ce atârna prin tot centrul, așa ca, mai bine ocoliți direct spre intrarea de la Orangerie. Este suficient loc de parcare, iar intrarea dinspre parc înspre palat, face toți banii. Arata mult mai impunător cum urci treptele către gradina interioara.
Nu știu cum dar, ca de obicei, am ajuns ușor lihnita de foame, așa ca m-am așezat la Oragerie, la o masa mica si cocheta, lângă parau, gata de atac asupra oricărui fel principal. Serviciul este ultra rapid si foarte prietenos, m-am simțit ca in vizita la prieteni, nu la restaurant. Dupa ce m-am liniștit cu o supa, in pauza de timp de pana la desert, am dat o fuga pana sus la palat, de teama ca o sa înceapă ploaia si nu apuc sa mă plimb.
Am urcat cele “einspe” trepte, am plătit repede taxa de vizitare si am anunțat ca mă întorc după papanaș 🙂 Serios, e o treaba grea. Iar in jos, pe trepte, tai parcul in graba, ajung la masa si găsesc o vrabie pe celălalt scaun, cu ciocul plin de smântâna si gem. Hm! I-as fi făcut o poza s-o fac de rușine dar, avea si gașca cu ea. Așa ca am mâncat repede papanașul si am fugit cu restul la bucătărie, sa-l pună la pachet. Am plecat din restaurant, trimisa de doamna cea simpatică, sa vad Tulipanii, in spatele Orangeriei.
Nu credeam ca exista ce spunea dansa: un copac imens, de 200 ani, care sa facă flori ce seamănă cu laleaua. Adică, mă gândeam ca asemănarea este exagerata. Dar nu! Asemănarea incredibila m-a lăsat cu gura căscată. De altfel, parcul este plin cu specii exotice, endemice si mai puțin exotice de plante si copaci care dau un farmec aparte locului.
Este o alegere evidenta pentru evenimente importante, cu atât mai mult cu cat, înafara frumuseții parcului, grădinilor, restaurantului, la Orangerie, are si posibilitatea de cazare pentru doritori.
Iar o descindere fastuoasa pe treptele grădinii dinspre palat înspre fântâna arteziana, face visul oricui dorește sa atingă covorul roșu, o realitate tangibila.
Dar nu v-am spus încă de ce este cel mai cool palat? Pentru ca îl are pe domnul Dan! Ei, pentru ca știe “sa povestească” expozițiile si istoria astfel încât sa te încânte, sa te amuze si sa te atragă sa revii. Mai ales, ca in momentul in care ne-am plimbat prin expoziția de arta populara si tradiție săseasca, am tras cu ochiul la un posibil viitor prospector care ar pune in valoare palatul. Cu tot cu renovat si intrare in exploatare. O mare valoare adăugată, pe lângă ce produce Orageria.
Iar pe lângă faptul ca exista informații despre istorie si destinații, cel mai surprinzătoare nu au fost cele doua expoziții: arta săseasca si cea medievala, ci destinațiile spatiilor funcționale din palat: salon de masaj, coafor si Sala de Fitness. Pe bune!
A fost genial faza cu sala de fitness! Am intrat in expoziția de costume medievale si fix mă maimuțăream, încercând o rochie. Da, sunt costume realizate de un costumier sas care pot fi chiar închiriate pentru evenimente. Plus recuzita. Adică arme, atât recuzita cat si reale. Am încercat câteva, mă rog, am cântărit câteva reale. Uau, super grele! Iar din camera alăturata se auzeau zgomote de, am crezut, ca cineva toarnă o scena cu o lupta medievala sau cel puțin are loc un duel.
Ei bine, alături era sala de forță, unde se antrenau câțiva Mister Olympia wannabes si alți împătimiți ai fitnessului. Am pufnit in ras gândindu-mă ce imaginație am:) si am trecut usor jenata la vizita din expoziția de bunuri săsești.
Expoziția de arta si bunuri săsești este destul de completa, având in vedere ca obiectele vin din aceeași sursa autentificată, iar broderiile din lada de zestre sunt realizate de o săsoaica ajunsa la venerabila vârsta de optzeci si ceva -nu e frumos sa spui vârsta unei doamne – din Avrig.
M-a uimit gradul de păstrare foarte bun al tuturor lucrurilor expuse: haine (mantouri din piele), broderii, obiecte de uz casnic, folosite la momentul lor dar in stare foarte buna, in prezent. Am compătimit chiar miresele timpului, după ce am văzut podoabele cu care se prezentau învesmântate la ocazie. Extra kilograme de bijuterii si monturi, toate frumoase si deosebit lucrate. Iar despre lăzile de păstrare a bunurilor sub cheie, as avea o anecdota de povestit, dar nu am dezlegare s-o spun, de la domnul Dan, decât la un țap de bere 😉
Berea ca berea, dar ce s-a întâmplat cu celălalt papanaș, va întrebați? L-am luat la plimbare prin părculeț către ferma. Si am mituit un cățelandru care dădea alarma ca mă duc sa mă joc cu iepurii. Chiar am împărțit frățește, eu am lins dulceața, iar el a primit papanașul cu smântâna. Si așa am ajuns sa mângâi cei mai pufoși mini iepuri din zona.
In concluzie, va recomand din suflet sa vizitați Palatul Brukenthal.
Va promit o experiență foarte plăcută, iar daca stau bine sa mă gândesc, de 1 Iunie chiar ar fi drăguț sa dați liber la distracție celor mici. Au si părculeț de joaca, pe lângă ferma cu iepurași si ponei. Si bonus, sunteți la o aruncătura de bat de Castelul de Lut, care pare desprins din cărțile cu povesti.
2 thoughts on “Invitatie deschisa la Palatul Brukenthal din Avrig”