Împrietenește-te cu localnicii ca sa afli secretele locurilor pe care le vizitezi! 

Reading Time: 3 minutes

De cate ori călătoresc, primul principiu pe care încerc sa-l aplic este sa încerc cat mai multe din produsele locale: mâncare tradițională in locuri cat mai autentice si nu din ghidul Lonely Planet sau mai știu eu ce ghid fancy 😉

Descopăr de multe ori cu uimire cum, in ciuda naturii vitrege sau a lipsurilor cu care s-au confruntat, oamenii au reușit sa își păstreze tradițiile.

Una din surprizele acestei veri a fost Muzeul Vinului, din Lanzarote (Ins Canare). Lanzarote este o insula vulcanica, as îndrăzni sa zic chiar arida in accepțiunea noastră, a celor care trăim in clima temperat continentala. Si cu toate acestea, oamenii au reușit sa învingă vitregiile naturii si sa se adapteze. Spaniolii sosiți in Lanzarote in jurul anilor 1600-1800 au venit cu propriile „rețete” de făcut vin, ca pe continent. Doar ca planul de acasă .. nu se aplica in târg 😉 așa ca atunci când s-au confruntat cu vanturi puternice, furtuni de nisip si nu mai zic de solul căpos, n-au avut decât sa urmărească ce fac localii si sa învețe de la ei.

Pentru a putea creste un butaș in Lanzarote, trebuie sa-i faci o cazemata. Da, o cazemata pentru fiecare fir! pe care îl plantezi. Pe lângă cazemata, trebuie sa mai si sapi câțiva metri in pământ ca sa ajuți butașul sa se prinda. In ciuda tuturor eforturilor de cultivare la care se adaugă eforturi de irigare, vita-de-vie din Lanzarote nu s-a luptat cu niciuna din molimele europene, care i-a determinat pe unii continentali sa ardă viile.

„El Grifo” (Grifonul) este marca viticola cea mai veche din Lanzarote, cea mai premiata (chiar internațional, la saloane prestigioase) si încă un business de familie.

Muzeul Vinului nu era pe nicio harta despre Lanzarote, in niciun ghid turistic, dar când am văzut acel indicator ne-am lăsat duși pe drumul curiozității. Tot așa s-a întâmplat si când am văzut un semn la poarta unui bătrânel care vindea lichior de cactus 🙂

Ei bine, daca tot eram acolo … hai sa încercam, nu? Ne-a ținut la povesti, ne-a explicat ca este o tradiție in familia lor, un secret din tata in fiu si ca ne pot spune un singur lucru legat de rețeta: se poate face lichior din fructele de cactus dar si din planta. Nu se amesteca însă. Lichiorul din fructe de cactus nu conține si planta si vice-versa. Așadar au si culori diferite, cat si gusturi diferite.

Farmecul fiecărui loc pe care il vizitezi vine si din mâncare, si din băutura locala dar mai ales din poveștile oamenilor! Îndrăznește sa vorbești cu localnicii, asculta-le poveștile si vei afla secretele locurilor pe care le vizitezi!

 

 

(Visited 5 times, 1 visits today)