Culorile schimbătoare ale Lacului Sfânta Ana

Reading Time: 3 minutes

În urmă cu cinci ani, pe malul lacului Sfânta Ana se întindeau zeci de prosopele și scăunele de plajă. Multă lumea înota în lac, mini grătare, râsete și voie bună. Nimic anormal doar că au început să se arate urmările.

Unicul lac vulcanic din Romania

Format în căldarea vulcanului Ciomatu, în urma cu aproximativ 30.000 de ani în urma, Lacul Sfânta Ana a crescut exclusiv din surse de ape pluviale, din topirea ghețurilor și a zăpezilor. Nu are nici măcar un izvor care să îl alimenteze. Astfel că, apa era considerată a fi cea mai pură, aproape de calitatea apei distilate.

Fiind atât de pură, culoarea apei era de un albastru clar, vizibilitatea fiind posibilă până aproape de adâncimea maxima de 6-7 metri.

Lacul Sfânta Ana astăzi

Ajungând pe traseul de drumeție din Tușnad, la marginea lacului, am descoperit apa de culoarea smaraldului în locul albastrului pur în care se oglindea pădurea de pe vârful vulcanului stins. Iar țărmul lacului surprinzător de liber.

Turiștii erau mai mult ascunși la umbra pomilor iar câțiva se plimbau cu barca pe luciul straniu al apei. Nimeni în apă.

Verde neprietenos

Dacă ochiului îi place noua culoare, lacului chiar nu-i stă bine. Pentru că schimbarea a venit în timp. Chiar de la cremele și uleiurile folosite de turiștii care se răcoreau în lac. Și de la modificarea temperaturii apei. De la lipsa precipitațiilor. De la schimbarea climatică.

În plus, în apa cândva pură, au apărut peștii. Cărășeii aceia drăguți pe care-I pescuim în orice alt lac, aici nu își au locul. Pentru că strica echilibrul mediului acvatic. La fel și speciile de plante subacvatice apărute recent.

Și nu în ultimul rând, pe fundul lacului, s-au găsit depuneri ce dezechilibrează PH-ul existent.

Ce urmează?

Dacă acum s-a blocat coborârea către lac cu mașina iar scăldatul a fost interzis, pe viitor se vor lua și alte măsuri. Se caută modalități de eliminare atât a algelor cât și a peștilor.

Pe mine una, nu m-ar deranja să particip la finalizarea unui borș de caras dacă asta ar duce la restabilirea echilibrului în Lacul Sfânta Ana.

Salvarea ține și de noi

Unicul lac vulcanic din România. Asta înseamnă ca altul nu mai avem. Cum vad eu soluția? Să mergem să-l vedem, să-l apreciem, să avem grija ca urmele noastre sa nu fie vizibile și sa povestim cât mai multor oameni despre acest loc minunat care trebuie protejat. Alături de Tinovul Mohoș, care ascunde fratele mai mare al Lacului Sfânta Ana.